De treci Vama ajungi in oraselul acesta in care se petrece un concert dublu. Genial este ca au umplut pauzele tot cu muzica. Trupele sunt fantastice toate, astfel ca nu ai timp nici sa bei o bere, muzica iti taie rasuflarea. Ai lor sunt excelenti, ii servim topindu-ne langa scena, dar si ai nostri sunt buni : Survolaj, reinventati dar tot poetici ca acum vreo 15 ani, Persona, o muzica nesofisticata dar placuta, The Others, cu solisti interesanti ,The Amsterdams, nu am stat la ei dar am auzit numai lucruri bune , si Byron. Si acum regret nespus ca nu am reusit la vremea respectiv sa-l pot impune pe Dan Byron in trupa Floare Albastra. Tavitian a tinut sa nu mai fie spectaculos ca la Garana, dar stilul sau personal ne-a incatat cu cateva povesti miraculoase, spuse cu intimitate si deseori surprinzatoare. Recunosc ca am venit pentru Ponty, pentru ca l-am ratat la Timisoara, si bineteles nu m-a dezamagit, nici nu ar avea cum, este un clasic in viata. Acompaniamentul lui Jean Luc m-a entuziasmat in plus, cu un Ronaldinho mereu surazator la bas si un D'Artagnan seducator pe tobe. Cele mai apaudate trupe la festivalul asta au fost cele care au creat spectacolul total, atat muzical cat si scenic, aducand multa energie in fata publicului. Kultur Shock au cu prisosinta energie balcanica si un frontman agresiv, iar Apocalyptica au reusit, desi doar cu cover-uri, sa reinventeze un show metalic, bazat pe contrastul inspirat violoncel-metal.
Acum va las sa va delectati cu o bijuterie din colectia Jean Luc Ponty :
sâmbătă, 23 august 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu